Cea mai curata capitala europeana

Fratilor, in sfarsit ii dovediram pe bulgari! Dupa ce ne-am caznit vreme de cativa ani, in sfarsit, Bucurestiul ocupa primul loc in cel mai recent top al oraselor poluate din UE, intrecand capitale precum Sofia, Atena sau Roma.
Principala sursa de poluare a Capitalei o reprezinta traficul rutier, responsabil pentru circa 70 la suta din impuritatile din aer. Centralele electrotermice, industria, santierele de constructie si unele instalatii de incalzire a locuintelor particulare ocupa, in ordine, urmatoarele patru locuri ale clasamentului.
Agentia pt protectia mediului a declarat ca, in Bucuresti, nivelul maxim admis de poluare cu noxe si praf este depasit frecvent, existand insa si cazuri in care nivelurile masurate impun chiar masuri urgente, depasind pragul de alerta reprezentat de dublul nivelului maxim admis.
Bucurestiul este unul dintre orasele in care nu-ti doresti sa locuiesti, Capitala avind 9,009 locuitori pe kilometru patrat. O comparatie cu marile metropole europene arata ca Berlinul are 3.905 de locuitori pe kmp, Viena 3.850, Budapesta - 3.674, iar Bratislava - 3.674 de locuitori pe kilometru patrat.
Spatiile verzi sunt pe cale de disparitie, praful e la el acasa, impreuna cu poluarea industriala si fonica, emisiile de dioxina, calitatea precara a aerului si a apei potabile.

In plus, Bucurestiu este singura capitala europeana fara statie de epurare a apei, motiv pentru care calitatea apei de la robinet este departe de normele cerute de Uniunea Europeana.

În aceste condiţii, Bucureştiul a devenit primul oraş din România care a fost dotat cu o reţea de monitorizare a calităţii aerului. Aceasta este alcătuită din opt staţii fixe de monitorizare, trei dintre ele menite să înregistreze posibilele poluări provenite din mediul industrial, două de la traficul rutier şi alte trei fiind staţii "de fond". Acestea sunt amplasate în zonele Lacul Morii (staţie de fond urban), Măgurele (staţie de fond suburban) şi Baloteşti (staţie de fond regional).
Astfel, în 11 martie 2008, între orele 21.00 şi 23.00, staţia de monitorizare din Drumul Taberei a indicat o cantitate medie de peste 400 de picograme de dioxid de azot pe metrul cub de aer, cu un vârf de 501, unde valoarea maximă admisă prin lege este de 200, iar pragul de alertă este de 400.